Locul unde guverneaza totul...

December 2, 2018

 

Acum multi ani am citit ca intr-o viata de 75 de ani un om doarme cam 25 de ani. Si lucrul acesta m-a speriat, gandindu-ma cum ar fi sa dormi 25 de ani continuu. Apoi am avut senzatia uracioasa a cat de mult timp pierdem de fapt fara sa facem nimic. Si, in gluma, spuneam ca incerc sa reduc cei 25 de ani la vreo 16 sau 17. Little did I know, dupa cum zic englezii, ca voi ajunge sa excelez si in aceasta privinta…..

 

Dar gandul de azi nu are legatura cu timpul sau cu somnul, Acestea sunt doar premise. Lipsa somnului si timpul pe care il am ma ajuta sa creieresc, ca atat de mult am vorbit cu ciobanul incat s-a plictisit, mi-a intos spatele si a plecat.

 

Astazi ma gandeam cum destinul iti aduce in fata un numar impresionant de oameni. Pe unii ajungi sa ii cunosti aproape deloc. Pe altii putin si pe unii chiar foarte bine. Cu ani in urma cautam oameni asemeni mie si nu gaseam pe nimeni. Apoi am cautat oameni diferiti dar care sa urmeze aceleasi valori pe care le urmez si eu. Apoi a trebuit sa ma obisnuiesc sa cunosc oameni care respecta macar unelele din valorile la care tin.

 

Insa de fiecare data am vrut sa cunosc oamenii dincolo de fatada, dincolo de achiesarea la solicitarile apartenentei la societatea pe care si-o doreau atat de mult. Doamne, cat de greu este pentru oameni sa isi arunce spoiala de pe suflet si sa arate cine sunt cu adevarat si cat de agresivi devin cand singurul lucru pe care li-l ceri este acela de a se arata pe ei dincolo de orice efort de a fi acceptati. Si, Doamne cat ii mai judecam!

 

Apoi, insa, am realizat ca nu sunt insarcinat sa salvez fiecare om pe care il intalnesc de el insusi si ca fiecare din acesti oameni apare in viata mea pentru un motiv anume. Si nu conteaza cum este el in intregimea lui. Tot ce conteaza este ca o putere superioara intelegerii aduce acea persoana in viata mea pentru a-si lasa o urma, indiferent cat de mica este aceasta. Si de la fiecare acest om iau ce a fost trimis sa imi dea. Chiar daca unii dintre ei sunt simpli pasageri de cateva minute prin viata mea.

 

In lista “cunostintelor mele facebook” am tot felul de oameni. Stiu cam am oameni merituosi asa cum stiu ca am si oameni de o superficialitate sora cu intunericul. Stiu ca am oameni pe care uneori ii invidiez pentru inteligenta lor dar am si prosti facuti gramada. Stiu ca am oameni foarte muncitori asa cum am si oameni care fac sa paleasca definitia lenei din DEX. Stiu cam am cunostinte scremute sofisticate asa cum am si oameni de o simplitate frumoasa care ma pune pe ganduri de multe ori.

 

Este felul meu de a accepta ca lumea din jurul nostru este si frumoasa dar si urata, si de laudat dar si condamnabila, si iubitoare de adevar dar si plina de minciuna urat mirositoare.

 

Si totusi….

 

Exista insa un loc unde nu reusesc oricat as inchide ochii sa primesc altceva in afara de tot. Este acel loc unde doi devin unul, cand nu iti dai seama unde se termina unul si unde incepe celalalt, singurul loc unde simti ca mori si ca reinvii de fiecare data cand pleaca si de fiecare data cind vine. Este singurul loc de totul sau nimic. Un tot veritabil si nu unul afectat de nebunie sau de acuarele foarte bune.

 

Si nu voi invata niciodata sa primesc mai putin decat imi doresc. Nu aici…..

Please reload

Classic Logo 2012.jpg