Chevrolet Corvette: American rock star

January 20, 2016

 

 

 

 

La începutul anilor ’50, interesul americanilor pentru mașinile sport europene începuse să crească simțitor, mai ales după fulminanta apariţie a lui Jaguar XK120. Însă pe cât de mare era interesul publicului, pe atât de puțin pregătiți erau marii constructori de autoturisme din Statele Unite să scoată pe piață o mașină cu potențialul de a deveni un star al șoselelor; nici măcar General Motors, cu al lor vârf de lance, Chevrolet. Ce aveau, în schimb, americanii, erau ambiție și bani de investit în ingineria și designul ce le-ar fi permis revoluția. Cel care a simțit că a venit, în cele din urmă, momentul unei mașini sport Made in the U.S.A. a fost Harley Earl. Californianul care pusese, în anul 1927, bazele studiourilor art & color ale GM. Ce urmează este povestea primului rock star al şoselelor americane, Chevrolet Corvette.

Dorința de a crea un look nemaivăzut; de aici a pornit aventura. Harley Earl și Robert F. McLean sunt cei cărora le-a fost încredințată misiunea. Inspirându-se un pic din modele MG, un pic din Jaguar, un pic din Alfa Romeo și un pic din prima mașină sport americană postbelică, Nash-Healey, Earl și McLean reușesc să conceapă ceva cât se poate de original. Scaunele au fost împinse cât mai în spate, apoi au fost poziţionate volanul şi panoul de bord, iar motorul adus cât mai jos cu putinţă, în faţa habitaclului. O machetă din gips, în mărime reală, îi este ulterior prezentată inginerului șef de la GM, Ed Cole. Reacția a fost un „DA” hotărât.

 

Maurice Olley, șeful departamentului de cercetare de la GM, a fost omul care a trebuit să transforme frumoasa machetă într-o mașină funcțională. Utilizând o suspensie faţă standard, a poziţionat radiatorul înclinat spre spate și coloana de direcţie aproape orizontal, astfel încât toate acestea să se încadreze perfect în şasiul special construit de către McLean.

Mai trebuia acum găsit doar un nume de scenă pentru starul în devenire. Cumva, lui Myron Scott, executive PR la Chevrolet, îi ajunsese la urechi faptul că boardul director al GM hotărâse că numele mașinii trebuia să înceapă musai cu litera C. Pune mâna pe un dicționar, ia la rând cuvintele și dă de Corvette, numele unui vas rapid și extrem de manevrabil care se potrivea, chiar și conceptual, cu noul produs Chevrolet.

 

Prototipul este scos prima dată în lume în ianuarie 1953, în cadrul unei gale organizate la celebrul Waldorf Astoria, în cadrul showului GM Motorama. Nimeni nu știa, la momentul respectiv, că materialul din care era făcut Corvette era, încă, de plastic; și asta pentru că echipa continua să caute soluția cea mai bună pentru caroserie, oscilând între fibră de sticlă și oțel. În cele din urmă, a fost aleasă fibra de sticlă. GM avea planuri mari cu noul Corvette; atât de mari încât linia de producție a fost inițial gândită să poată susține asamblarea a peste 10.000 de unități pe an. Corvette nu era gândită ca o maşină elitistă, ci ca una populară. Realitatea se va dovedi, însă, ceva mai aspră. A fost nevoie de 7 ani pentru asamblarea a 10.000 de Corvetturi.

Și pentru că cele mai frumoase lucruri se nasc dintr-o serie de coincidențe fericite, la show-ul de la Waldorf Astoria se afla, în public, și respectatul inginer de origine belgiană, Zora Arkus-Duntov. Zora a găsit modelul Corvette absolut seducător din punct de vedere estetic, însă a fost descumpănit atunci i-a văzut mai bine tehnologia de bază. Îi scrie îndată lui Ed Cole și nu doar pentru a-i propune o colaborare directă, ci îi trimite, cât se poate de aplicat, câteva soluții menite să ridice Corvette la un nivel tehnologic superior. Propunerile lui Zora impresionează pe toată lumea de la GM, inclusiv pe Olley. Drept urmare, din 1 mai 1953, Zora Arkus-Duntov se alătură echipei de la GM și ușor, ușor își va câștiga titlui de „părinte al Corvette”.

Primul Corvette iese de pe banda de producție în iunie 1953, la doar cinci luni de la marea prezentare. Era un model Polo White, cu interior Sportsman Red, aproape identic prototipului. Era, în mod clar, nu doar cea mai originală mașină americană produsă până în acel moment, ci și cea mai evoluată din punct de vedere tehnologic. Modelul avea 150 CP și putea ajunge de la 0 la 60 mph în 11,5 secunde. Modelul următor apare la un an distanță, iar de acum Corvette era disponibil în trei variante: Pennant Blue, Sportsman Red and Black și Polo White. Au fost realizate puțin peste 3600 de modele care s-au vândut, însă, destul de greu.

 

Anul 1956 adunce o schimbare de caroserie; Corvette are atât o nouă față, cât și un profil ușor modificat. Este introdus acum și un sistem opțional cu injecție, iar o altă noutate vine din faptul că motorul lui Corvette devine primul model de serie cu o putere de 60 CP / L (transpus în sistemul de măsură anglo-saxon în exact 1 CP / inch3 – detaliu care a constituit, de altfel, şi baza campaniei de marketing). Printre noile opţiuni se numărau şi geamurile acţionate electric, acoperişul rabatabil automat, sistem de frânare şi suspensii îmbunătăţite, precum şi o cutie de viteze manuală cu patru trepte (din 1957).

 

După schimbări succesive, în 1961 se ajunge și la schimbarea totală a părţii din spate a mașinii, optându-se pentru forma clasică păstrată şi astăzi, numită de pasionaţi „coada de raţă”, ce incorporează patru stopuri rotunde. Motorul este de acum un V8 de 4.64 litri și 250 CP.

Din anul 1963 vorbim deja de o a doua generație de Corvette, un model ceva mai mic decât cel din prima generaţie, denumit Corvette Stingray. Trecuseră zece ani de la inaugurare, iar Ed Cole simțea nevoia de o reinterpretare a clasicului. Schimbările de design sunt puse în mâinile lui Larry Shinoda care, sub oblăduirea lui Bill Mitchell, compune un tablou general cu bucăți inspirate de Jaguar E-Type, din mai vechiul Stingray Racer, pe care Mitchell îl desenase în 1959, și de... rechinul isurus, considerat campionul dinamismului acvatic. Stingray este mai ușor decât modelul Corvette din generația precedentă, C1, motiv pentru care și puterea de accelerare crește, cu toate că într-o primă fază motorul rămâne la vechea capacitate de 250 CP. În anul 1967, ultimul an al celei de-a doua generații de Corvette, puterea motorului ajunge până la 435 CP.

 

 Povestea Corvette continuă și astăzi, la 60 de ani și 7 generații de la apariţia primului model. Schimbările au fost atât de multe încât șirul le-a fost pierdut.  La urma urmei, însă, nici nu mai contează schimbările atunci când în față ai un clasic devenit, în timp, o superbă armă îndreptată împotriva convențiilor.

 

Please reload

Classic Logo 2012.jpg