În 1955 Pontiac avea deja un loc binemeritat printre mărcile tutelate de General Motors. Erau mașini de nădejde, pe placul americanilor, iar celebrul Silver Streak a devenit, rapid, un simbol al automobilelor made in the U.S.A. Pe deasupra, contextul era și el favorabil. Războiul se terminase, societatea americană prospera, motiv pentru care toți constructorii de mașini se întreceau în a face față unei concurențe tot mai aprige și unei piețe din ce în ce mai efervescente. Drept dovadă, celebrul show auto Motorama, organizat de GM, ajunsese unul dintre cele mai populare evenimente ale anului. Doar în 1954 i-au trecut pragul puțin sub două milioane de vizitatori.
Același an a rămas, însă, special nu doar prin prisma numărului semnificativ de vizitatori, ci și pentru că atunci a debutat emblematicul Pontiac Bonneville; o mașină care va seduce generații după generații de americani. Legenda spune că Harley Earl, pe atunci director de creație al GM, și-a imaginat designul viitorului Pontiac în timp ce urmărea cursa de la Salt Flats, Utah. Îl contactează numaidecât pe Homer LaGassey cu sarcina de a crea un coupe experimental pe care Pontiac să îl poată prezenta la ediția din 1954 a showului Motorama. Se naște, astfel, un sport coupe în două locuri, cu o caroserie din fibră de sticlă și uși care se deschideau în sus (precum la legendarul Mercedes-Benz 300SL), concept puternic influențat de imaginarul Science Fiction, atât de la modă în America anilor ‘50. Două modele sunt expuse, una de culoarea bronzului și alta verde smarald, ambele dotate cu motoare de 8 cilindri, capabil de 230 CP.
Cele două „Specials” rămân, însă, la stadiul de concept cars, Bonneville urmând să intre în producție, în anul 1958, cu o serie cu o serie de modificări – îndeosebi de interior – menite, în mare, să îi reducă prețul de la 5.000 $ la 3.000 $. Noul Pontiac va fi de acum disponibil atât în varianta hardtop, cât și convertible, iar motorul instalat era de 8 cilindri în V, capabil de 300 CP.
Generațiile a II-a și a III-a, produse între 1959-1969 și, respectiv, 1961-1964, aduc pe piață și modele în patru uși (hardtop, sedan și station wagon). Diversitatea configurațiilor disponibile – de pildă, interiorul putea varia de la tapițerie din vinil Morrokide, până la piele naturală și bord din furnir de nuc – alături de prețul accesibil fac din Bonneville cea mai bună opțiune pentru toți cei doritori să investească într-o mașină de top care să nu coste tocmai o avere. Lucru care a împins Pontiac în topul vânzărilor pe toată perioada dintre anii 1960-1970.
Dincolo de toate aceste opțiuni, toate modelele Bonneville erau echipate cu transmisie automată Hydra-Matic și, din 1965,Turbo Hydra-Matic, servodirecție, frâne hidraulice și aer condiționat. Pentru ceva dolari în plus, cumpărătorii puteau avea la dispoziție ferestre electrice, scaune cu reglaj automat, radio sau jante de aluminiu prinse în 8 prezoane. Motorul V8 varia de la 6,4 L la 6,6 L, iar din 1962, pentru 2.250 $ în plus, era disponibil și în varianta Super Duty, cu motor de 6,9 L, capabil de 405 CP.
Odată cu anul 1965 se trece la cea de-a patra generație; începând cu 1967, versiunea de 6,9 L este înlocuită cu una dotată cu un motor de 7 L, capabil de 390 CP, în timp ce versiunea standard este, de acum, dotată cu un motor de 6,6 L, ce va fi mărit, din 1970, la 7,5 L. În fapt, cea de-a patra generație face din Bonneville și din celebrul B-body al celor de la GM, unul dintre cele mai bine vândute automobile din toate timpurile, alături de VW Beetle și Fort T.
Povestea nu se oprește, însă, aici; Pontiac va continua să o producă pe vedeta mărcii încă mulți ani de aici înainte. Anii 1971-1976 au adus cea de-a cincea generație; o scurtă perioadă, Bonneville nu a mai fost vârf de gamă, locul fiindu-i luat de Grand Ville. Pentru puțin timp, însă. Pentru a deveni No. 1 era nevoie un je ne sais quoi, calitate pe care Grand Ville nu o avea. Așa că, nu peste multă vreme, Bonneville și-a reluat locul de onoare, cu un model pe cât se poate de luxos, cunoscut de pasionați și ca Bonneville Brougham. Odată cu anul 1981, preferata Americii capătă o față cu totul nouă, având acum destul de puține în comun cu modelul original. Puterea mașinii este și ea redusă, nouă generație fiind echipată cu un motor V6, de 3,8 L, capabil de doar 150 CP.
Odată cu anii 2000-2005 Pontiac Bonneville ajunge la cea de-a zecea generație. Regândită de la zero și ridicată pe o platformă G-body, dar păstrându-și forma Wide-track care a consacrat-o. Noua Bonneville își recapătă motorul V8 și se avântă pe șosele sub sloganul „luxury with attitude”. Chiar și așa, însă, trecerea timpul se face din ce în ce mai simțită. Modificările succesive, dar și noile modele propuse de concurență fac din prințesa care fusese odată, în anii ‘60-‘70, răţuşca cea urâtă. Oamenii de la GM au înțeles și acceptat asta. Motiv pentru care, din 2005, Pontiac Bonneville este scoasă din fabricație. Definitiv.
Comments